12.
Călător pe-acest pământ sunt
1. Călător pe-acest pământ sunt, dar spre cer înaintez;
Sus, în patria cerească, voi păşi-n curând.
De vrăjmaşi fără de număr sunt aici înconjurat;
Trec ades' prin întuneric, dar mă ştiu păzit.
2. Chiar de Domnul sunt păzit eu; El vegheaz-asupra mea,
Viaţa mea e ocrotită chiar de mâna Sa.
În furtuna cea mai mare, în necazuri şi dureri,
Glasul Lui mă-mbărbătează: „Sunt cu tine Eu!“
3. Eu mă ştiu iubit de Domnul, eu mă ştiu păzit de El;
Este Însuşi El cu mine: o, ce mare har!
Deznădejde, griji şi temeri, părăsiţi viaţa mea!
Domnul e a mea putere, El e partea mea.
4. Chiar de trec prin suferinţă, ea-n curând se va sfârşi;
Domnul meu din cer veni-va să mă ia cu El.
Orice lacrimă va şterge El atunci din ochii mei;
În frumosul cer de-a pururi voi fi lângă El!